Foametea la nivel global și alegerile noastre alimentare

Sursa: World Hunger And Our Choice Of Foods – Comfortably Unaware

Cum afectează consumul unei fripturi de mușchi de vită, cotlet de porc sau hamburgher, copii înfometați din Etiopia? Probabil te gândești că nu există nici o legătură între ele, nu-i așa? Dar există. De cele mai multe ori este o conexiune foarte precisă. Pentru a vedea acestă conexiune trebuie să înțelegem exact cum și unde sunt produse aceste alimente. Există fie implicații directe, fie implicații indirecte.

Să începem cu implicațiile directe. Toate tipurile de carne, inclusiv cele menționate anterior, pe care s-ar putea să le consumi chiar azi, sunt la origine parte dintr-un unui animal viu: vacă, porc, curcan, pui, miel etc. Aceste animale trebuie să trăiască undeva timp de un an-doi, să consume teren, apă, aer și în cele mai multe cazuri cereale și alte alimente vegetale. Multe dintre animalele crescute la nivel global pășunează sau sunt hrănite cu alimente vegetale cultivate în țările subdezvolate sau în curs de dezvoltare unde un număr mare de oameni mor sau suferă de foame. Faptul că peste 1,1 miliarde de oameni din lume suferă din cauza lipsei de hrană și că peste 82% din acești oameni trăiesc în țări în care produsele alimentare sunt exportate pentru hrana animalelor din alte țări, este un lucru tragic și extrem de grav. În prezent, peste 25% din toate terenurile agricole din țările subdezvoltate sunt utilizate pentru diverse culturi (semințe de in, bumbac, rapiță etc.) care mai apoi sunt folosite direct pentru alimentația animalelor. Acest număr s-a triplat față de anii 1950. Deci, în timp ce oamenii suferă și mor de foame în Etiopia, Eritreea, Angola și în alte părți ale lumii, o bună parte din propriile culturi sunt exportate în Marea Britanie și alte țări europene pentru a hrăni animalele, care mai apoi sunt ucise și mâncate de către cei din țările bogate. Acest fenomen este întreținut de cererea ta și a altora de carne și produse de origine animală. Dacă nu ar exista această cerere, carnea și întreg sistemul de producție a cărnii nu ar exista. Continue reading

Cresterea ingrijorarii referitoare la resursele de apa – partea a 3-a

Sursa: Water: Escalating Concerns de Dr. Richard Oppenlander

Avem nevoie de reducerea cererii prin recunoasterea acelor sectoare care utilizeaza cea mai mare parte de apa si trebuie sa stabilim parametri si stimuli economici pentru a minimiza consumul. Acest lucru s-ar realiza daca apa ar fi parte din o „taxa-eco” pe care o propun in cartea mea „Comfortably Unaware”. In cazul in care, cantitati mari de apa utilizate pentru cresterea si sacrificarea animalelor, ar fi fost impozitate corespunzator (proportional cu utilizarea totala la nivel mondial si valoarea bazata pe abilitatea de a reinnoi resursele) si  platite de catre producatori si consumatori, am fi fost pe drumul cel bun in rezolvarea problemei deficitului de apa. Continue reading

Cresterea ingrijorarii referitoare la resursele de apa – partea a 2-a

Sursa: Water: Escalating Concerns de Dr. Richard Oppenlander

Exista pe pamant, 70 de miliarde de animale crescute si ucise in fiecare an. Toate necesita apa. Cateva miliarde din aceste animale au nevoie de pana la 30 de galoane (136.383 litri) pe zi – este de peste 100 de ori mai mult decat noi ca persoane, consumam zilnic. S-a calculat din mai multe surse ca este nevoie, in medie, de 2500 de galoane (11365.25 litri) pentru a produce doar o livra de  carne de vita (0.45359237 kilograme), consumul din America avand o medie anuala de la 250 pana la 300 livre (113-136 kilograme) de carne de persoana.

Trebuie avut in vedere faptul ca in timp ce irigarea este responsabila pentru cea mai mare parte a consumului de apa la nivel mondial, problema este irigarea culturilor si apa potabila, care sunt date in mod direct animalelor crescute pentru consum. De exemplu, daca am alege cu totii o alimentatie bazata pe plante, animalele ar fi scoase din ecuatie si doar o parte din apa utilizata normal pentru productia de carne ar mai fi necesara (1/200 in medie, daca irigarea ar mai fi necesara). Continue reading

Cresterea ingrijorarii referitoare la resursele de apa – partea 1

Sursa: Water: Escalating Concerns de Dr. Richard Oppenlander

Cea mai presanta problema pe care o avem astazi in ceea ce priveste sustinerea vietii noastre si a generatiilor care vor veni, implica apa. Oare suntem buni administratori ai apei pentru cei care ne vor urma?

De la al doilea Forum Mondial al Apei in anul 2000, cateva organizatii cum ar fi Consiliul Consultativ al Natiunilor Unite privind Apa si Salubritatea au aratat ca exista un decalaj care se mareste rapid intre cererea de apa si rezerve.

Pana in 2030, se asteapta o crestere cu 40% a cererii de apa la nivel mondial, fata de ziua de azi. Desi urgenta varieaza in functie de regiune, deficitul de apa este deja o realitate in mai multe parti ale lumii. Si, din cauza extinderii globale, decalajul trebuie sa fie recunoscut si ca atare luate masuri urgente de rezolvare. Da, este o problema legata de cat de putina apa dulce este pe pamant, insa grija cea mai presanta ar trebui sa fie modul in care o folosim si o gestionam. Alaturi de aer si sol, apa ar trebui sa fie considerata cea mai pretioasa resursa. Si deci, trebuie sa avem grija de ea gandindu-ne de generatiile viitoare. Continue reading

Impactul consumului de carne asupra mediului inconjurator

Sursa: Gevolgen van vlees op het milieu

In toata lumea exista 1,3 miliarde bovine, 1,8 miliarde oi si capre, 0,9 miliarde porci si 14,1 miliarde pui (nu toate sunt destinate industriei carnii). Productia de carne are un impact mai mare asupra mediului decat cea a produselor vegetale. Cresterea animalelor are nevoie de spatiu mare, apa, energie si are implicatii dramatice asupra mediului datorita defrisarilor padurilor, efectului de sera, eroziunii solului, acidificarea si poluarea apelor, eutrofizarii si diparitiei anumitor soiuri de plante. Carnea este cu mult mai putin eficienta in hranirea omenirii decat produsele vegetale. Aceasta deoarece nutrientii din hrana animalelor nu se regasesc in carnea pe care omul o consuma. Nutrientii si energia din hrana animalelor sunt folosite de catre acestea pentru miscare si mentinerea temperaturii corpului. Pentru 1 kg de proteina animala sunt necesare 5 kg de proteina vegetala. Peste 40% din grane au ca destinatie hrana animalelor. Acestea pot fi folosite mai eficient pentru a hrani oamenii din zonele sarace. Continue reading

Foametea la nivel global si adoptarea unui stil de viata vegan

Vaci emaciate de foamete si sete in Kenya

Sursa: World Hunger – Woodstock Farm Sanctuary

Foamete - copii si vaci emaciate in Africa

Foamete – copii si vaci emaciate in Africa

Din totalul populatiei globale de aproximativ 6,8 miliarde de oameni, aproape 1 miliard sunt subnutriti, in timp ce 6 milioane de copii mor de foame in fiecare an. Utilizarea a jumatate din totalul recoltelor de cereale pentru hranirea animalelor crescute pentru carne (1), si nu a oamenilor in mod direct, este nu numai extrem de ineficitenta, dar reprezinta o risipa totala a resurselor naturale, deteriorand totodata terenurile fertile, solul, apa, padurile, combustibilii fosili si mineralele. (2) Cresterea animalelor reprezinta cea mai mare contributie pe care o au oamenii la incalzirea globala (datorita gazelor cu efect de sera) si principala sursa de poluare cu azot a raurilor cu apa dulce. (3) In plus fata de o vasta retea de suferinta umana si de distrugere a ecosistemelor, consumul de carne, lactate si oua provoaca suferinta inutila si moartea a aproximativ 60 de miliarde de animale terestre/an. Aceasta nu este o problema izolata – acesta fiind motivul pentru care ONU indeamna la o schimbare globala spre o dieta vegana, aceasta reprezentand cea mai eficienta metoda de combatere a schimbarilor climatice, a foametei la nivel global si a dezastrelor ecologice (4).  Pentru a putea raspunde nevoilor nutritionale zilnice ale unei populatii ce se extinde rapid, intreaga populatie umana trebuie sa reduca pe cat posibil dependenta sa de produse de origine animala si sa treaca la o dieta bazata pe plante.

Consumul de animale epuizeaza rezervele globale de hrana

Animalele crescute pentru consum utilizeaza o cantitate mai mare din rezervele globale de hrana decat cantitatea de hrana pe care o produc.  80% din recoltele de soia la nivel mondial si 40-50% din recoltele anuale de porumb sunt utilizate pentru hranirea bovinelor, porcinelor, a puilor si a altor animale. (5) Hranirea cu cereale duce la cresterea rapida in greutate, ceea ce permite sacrificarea timpurie a animalelor. Dar hranirea animalelor cu cereale reprezinta o utilizare extrem de ineficienta a hranei:  sunt necesare aproximativ 6 ½kg de cereale comestibile pentru a produce doar 2 kg de carne. (6) Puii hraniti cu soia si porumb pot utiliza doar 20% din proteinele prezente in aceste cereale, ceea ce inseamna ca 80% sunt pur si simplu irosite; in cazul porcilor, 90% din proteinele provenite din cerealele cu care sunt hraniti sunt pierdute. (7)  Mare parte din energia provenita din cereale si alte surse de hrana este consumata de animale pentru a-si alimenta propriul metabolism si pentru a-si dezvolta oasele, cartilagiile, penele, blana si alte componente necomestibile, precum si fecalele (8). Continue reading

Cum poate dieta ta sa schimbe lumea

La nivel mondial, productia de carne s-a cvadruplat in ultimii 50 de ani, iar in prezent numarul de animale din ferme depaseste numarul de oameni, raportul fiind mai mare de 3 la 1. Altfel spus, efectivele de animale se extind mai rapid decat populatia umana si se estimeaza ca vor continua sa se extinda pe masura ce clasa de mijloc din China adopta tot mai mult diete bazate pe carne si avand in vedere ca preferintele occidentalilor pentru produsele din carne, lactate si oua sunt intr-o continua crestere (precum si greutatea lor).

Acest trend contribuie la perpetuarea fenomenului de foamete in Lumea a Treia, incalzirea globala, poluarea pe scara larga, despaduriri, degradarea terenurilor, deficitul de apa si disparitia unor specii. Cu cat numarul de animale creste, cu atat cantitatea de nutreturi necesara pentru a le hrani creste. Planeta nu poate hrani  atat populatia umana in continua crestere, cat si populatia animalelor din ferme! Continue reading

ONU indeamna la o schimbare globala spre o dieta fara carne si produse lactate

Un raport al ONU releva ca este necesar un consum mai redus a produselor de origine animala pentru a salva lumea de cele mai grave efecte ale schimbarilor climatice.

Conform raportului ONU, o schimbare la nivel global spre o dieta vegana este vitala pentru a salva lumea de la foamete, deficit de combustibil si cele mai grave efecte ale schimbarilor climatice.

Pe masura ce populatia globala creste intr-un ritm alarmant (9,1 miliarde de oameni pana in 2050), dietele occidentale bogate in carne si produse lactate nu sunt sustenabile, conchide raportul Comitetul International pentru Gestionarea Durabila a Resurselor din cadrul Programului ONU pentru Mediu (UNEP). Conform acestuia: “se preconizeaza o amplificare substantiala a efectelor negative ale agriculturii ca urmare a cresterii populatiei, precum si a cresterii consumului de produse de origine animala. Spre deosebire de cazul combustibililor fosili, in cazul hranei este dificil sa gasim alternative: oamenii trebuie sa manance. O reducere substantiala a acestor efecte este posibila doar printr-o schimbare la nivel mondial  a dietei, care sa nu cuprinda produse de origine animala.” Continue reading