Aventuri în confuzia bunăstării animalelor – de Prof. Gary L. Francione

Mi s-a spus deseori de către apărători ai reformei bunăstării animalelor că este nevoie să promovăm „exploatarea fericită”, astfel încât să putem crește gradul de conștientizare care va duce la veganism .

Lăsând la o parte faptul că o astfel de opinie se bazează pe afirmații empirice cum că promovarea „exploatării fericite” va conduce, de fapt, la veganism și va face acest lucru într-un mod mai eficient decât promovarea veganismului în mod clar și fără echivoc – afirmaţii empirice pentru care *nu* există nici o dovadă – o astfel de opinie este specisistă la modul ostentativ.

Haideți să analizăm această idee în context uman. Suntem cu toții de acord că violența împotriva femeilor reprezintă o mare problemă. Într-adevăr, violul continuă să atingă niveluri de epidemie. Violența este consecința sexismului și a misoginismului. Deci, haideți să sporim gradul de conștientizare al problemelor legate de sexism și misoginism printr-o campanie pentru un „viol mai uman”. Aceasta îi va determina în cele din urmă pe oameni să vadă că femeile au drepturi egale. Continue reading

Gândul zilei – de Prof. Gary L. Francione

Gândul zilei: campaniile de bunăstarea animalelor sunt, nu doar de prisos, ci chiar contraproductive

Așa cum susțin de 25 de ani, reformele de bunăstarea animalelor sunt în general, din mai multe privințe, benefice pentru industrie. Prin urmare, aceste „reforme”, au şansa să apară din motive pur şi simplu economice, chiar dacă „iubitorii de animale” *nu* le-ar promova asigurând opinia publică cum că aceste „reforme” duc la o exploatare mai „plină de compasiune”.

De exemplu, dacă deschide azi o fabrică de prelucrare a carnii de pui, ai fi absolut irațional dacă nu ai folosi uciderea prin atmosferă controlată, care face obiectul unei campanii promovate de Peta și HSUS, în loc de asomarea electrică, ce poate produce mai multe daune carcasei și duce la prejudicierea muncitorilor.

Deci, dacă, așa cum îndemn eu, am avea o mișcare care nu promovează reforma bunăstării animalelor, ci veganismul ca fundaţie morală într-un mod fără echivoc (asta înseamnă a specifica în mod clar că orice altă poziție decât veganismul implică participarea directă la exploatarea animalelor), tot am avea în continuare „reforme” deoarece industria corectează multe deficite și ia anumite măsuri pentru a apărea pe piața ca „umană”, în scopul de a se adapta la ideologia preponderentă a bunăstării animalelor, care a dominat modul de gândire pentru cea mai mare parte a ultimilor 200 de ani . Continue reading

Tocmai ce am comentat un articol de ziar – de Prof. Gary L. Francione

Tocmai am comentat un articol dintr-un ziar. Comentariul meu este destul de scurt si cred ca unii dintre voi l-ar putea gasi util pentru a vă organiza gândurile atunci când vorbiti cu altii, deci îl postez aici.

„Specisismul” implică devalorizarea intereselor animalelor non-umane bazată exclusiv pe apartenenţa la specie. Specisismul nu poate fi justificat din punct de vedere moral pentru că apartenenţa la o anumită specie nu este mai relavantă decât sunt rasa, sexul, orientarea sexuală etc. Asta nu înseamnă că apartenenţa la o specie este irelevantă din punct de vedere moral în toate împrejurările; înseamnă doar că apartenenţa la o specie nu este un motiv în sine pentru a ignora sau devaloriza interesele unei fiinţe simţitoare (o fiinţă care este în mod subiectiv conştientă şi care poate simţi durere, suferinţă etc).

În ceea ce priveşte ce mâncăm, noi toţi (sau cel puţin marea noastră majoritate) suntem de acord cu norma morală fundamentală conform careia este greşit să provocăm suferinţe inutile şi moarte animalelor non-umane. Oricare ar fi diferenţele noastre de opinie în ceea ce priveşte noţiunea de „necesitate”, cu siguranţă normele morale si-ar pierde în totalitate sensul, dacă admitem plăcerea, amuzamentul sau comoditatea ca fiind criterii suficiente. Dacă plăcerea, amuzamentul sau comoditatea sunt suficiente, atunci *nimic* nu e interzis. Continue reading