Contează mai mult cimpanzeii, delfinii și elefanții? – de Prof. Gary L. Francione

Observăm printre iubitorii de animale tendinţa de a asocia statutul de persoană non-umană cu animalele care au capacităţi cognitive mai sofisticate – asta însemnând ca ale omului – cum ar fi cimpanzeii, delfinii și elefanţii. Aş sugera că acest lucru este cu totul arbitrar când vrem să determinăm cine poate fi tratat ca o resursă înlocuibilă. Capacităţile cognitive pot fi relevante pentru anumite scopuri, dar nu pentru acesta.

Să luăm în considerare un exemplu care se referă la oameni: Maria este un istoric genial, Joe are un handicap grav din punct de vedere mental. Este relevantă diferenţa de capacitate cognitivă? Da, în scopul determinării cine poate fi numit ca profesor de istorie, și nu cine poate fi folosit în mod forţat că donator de organe sau ca subiect în cadrul unui experiment biomedical în lipsa consimțământului personal. Nu ar trebui să folosim nici pe Maria şi nici pe Joe în acest scop.

Ceea ce este contează din punct de vedere moral este capacitatea de a simţi sau conștientizarea subiectivă. Și majoritatea animalelor pe care le exploatăm în fiecare zi – vaci, porci, găini și pești – sunt simţitoare. În cazul în care aceste animale au o valoare morală cât de mică, nu putem justifica tratarea lor ca resurse, si nu putem face asta niciodată în lipsa unei constrângeri sau necesități. Și deja recunoaștem acest lucru într-o anumită măsură. Spre exemplu cei mai mulți dintre noi au fost revoltați în legătură cu luptele de câini ale lui Michael Vick, deoarece credem că este greșit să provocăm animalelor suferințe inutile, și ceea ce a făcut Michael Vick a fost doar pentru plăcerea sa personală. Sub nicio formă nu am considera aceasta o „necesitate”. Continue reading

Veganismul şi judecata morală – de Prof. Gary L. Francione

Este veganismul „elitist”?

Nu, veganismul nu este cu nimic elitist. Veganismul se referă la egalitatea morală, care este exact opusul elitismului. Ceea ce *este* elitist, este ideea că plăcerea gustului sau comoditatea pot justifica cauzarea suferinței și morții  altor ființe simțitoare. Această idee, care conferă mai multă greutate intereselor umane triviale decât intereselor fundamentale ale unor ființelor simiţitoare non-umane, reprezintă chiar definiția “elitismului”.

Este veganismul o formă de „judecată morală”?

Absolut. Veganismul reprezintă judecata morală conform căreia, dacă animalele non-umane nu sunt lucruri – dacă sunt membri ai comunității morale – nu putem justifica mâncatul, purtatul sau folositul lor în moduri pe care nu le-am lua niciodată în considerare dacă ar fi vorba despre oameni.

Este non-veganismul o formă de „judecată morală”?

Absolut. Non-veganismul este una dintre cele mai profund tulburătoare judecăți morale din istoria gândirii umane şi afirmă că alte ființe simțitoare care își prețuiesc viața sunt doar lucruri care nu au nicio valoare morală și care există exclusiv pentru a fi folosite de către oameni.

Este statutul moral al animalelor o chestiune de „opinie”?

Nu mai mult decât orice altă problemă morală. În cazul în care drepturile animalelor sunt o simplă chestiune de opinie, atunci statutul moral al abuzurilor îndreptate împotriva copiilor, al violului, al Holocaustului și al altor acte de genocid, precum și al oricărui alt lucru groaznic pe care ţi l-ai putea imagina, este, de asemenea, doar o chestiune de opinie. Dar nimeni nu crede cu adevărat asta. Continue reading

În ce fel a mânca de exemplu tofu în loc de friptură îţi afectează capacitatea de a lupta pentru drepturile omului?

Un răspuns pe care îl dau de multe ori celor care pretind că problemele legate de drepturile omului sunt mai importante decât problemele legate de drepturile de animalelor:

„Chiar dacă eşti de părere că problemele legate de drepturile omului sunt mai importante decât cele legate de exploatarea animalelor, tot trebuie să manânci in timp ce lupți pentru aceste cauze importante. În ce fel a mânca de exemplu tofu în loc de friptură îţi afectează capacitatea de a lupta pentru drepturile omului? Nu o afectează. În orice caz, o dietă sănătoasă vegană îți va oferi mai multă energie pentru a lupta pentru aceste cauze.” Continue reading

Schimbă lumea pentru un refugiat non-uman – de Prof. Gary L. Francione

Un mesaj pe care l-am primit
„Vreau să adopt un animal fără casa. Mă gândesc la un iepure sau la un șobolan. Dar sunt atât de multe animale. Mă simt atât de inutil adoptând doar unul.”

Răspunsul meu: Te rog să nu simți astfel. Vei schimba întreaga lume pentru fiecare persoană non-umană care devine membră a familiei tale. Ei toți există din cauza noastră. Ar trebui să încetăm din a aduce mai multe animale non-umane domestice pe lume. Însă avem obligația de a-i ajuta pe cei care sunt aici acum. Deci, te rog adoptă un animal fără adăpost din *orice* specie – cal, vacă, pasăre, câine, pisică, șobolan, iepure, șoarece, peștisor auriu – pe oricine poți. Schimbă lumea pentru un refugiat non-uman. Continue reading

Aventuri în schimbarea lucrurilor „peste noapte” – de Prof. Gary L. Francione

Nu, nu o să devenim cu toții vegani „peste noapte”. Dar reforma protectiei animalelor, care face în general foarte puțin în ceea ce privește protecția suplimentară a intereselor animalelor, are nevoie de obicei de ani de zile pentru a obține ceva și de ani de zile pentru a fi aplicată, deci nici reforma protectiei animalelor nu face nimic „peste noapte” şi nici nu ajută animalele care suferă „acum”. Și, atâta vreme cât le spunem oamenilor că pot consuma produse de origine animală cu „compasiune”, ei nu vor deveni niciodată vegani.

Este într-adevăr o alegere foarte simplă: fie promovezi veganismul ca fundaţie morală, fie susții o anumită formă de „exploatare fericită”. Continue reading