Animalele si valoarea morala – de Prof. Gary L. Francione

Animalele sunt proprietate. Exista legi care se presupune ca ar proteja interesele animalelor in a fi tratate „uman”. Dar acest termen este interpretat in mare masura in a nu induce suferinta „nenecesara” animalelor, si este masurat prin prisma tratamentelor considerate necesare de o anumita industrie.

Ideea de baza este ca animalele nu au nici un drept bazat pe respect, in felul in care au oamenii, din cauza ca nu consideram ca animalele ar avea valoare morala. Ele au doar valoare economica. Le respectam interesele numai din punct de vedere economic si numai cand este eficient din punct de vedere economic sa facem asta.

In acest moment nu are sens sa ne concentram asupra legii, deoarece atata vreme cat privim animalele ca pe simple lucruri, sau bunuri materiale, legile vor reflecta in mod necesar absenta valorii morale si vor continua sa nu faca nimic pentru a proteja animalele.

Trebuie sa schimbam gandirea sociala fata de animale inainte ca legea sa faca ceva mai mult.

http://www.abolitionistapproach.com/

Gary L. Francione
Professor, Rutgers University

© 2013 Gary L. Francione

Sursa: The Believer Magazine 2011

Animalele ca persoane: eseuri despre abolirea exploatării animalelor

Animalele ca persoane - eseuri despre abolirea exploatarii animalelor - de Prof. Gary L. Francione
Animalele ca persoane: eseuri despre abolirea exploatării animalelor - de Prof. Gary L. Francione

Animalele ca persoane: eseuri despre abolirea exploatării animalelor – de Prof. Gary L. Francione

Cumpărați această carte: Amazon.com | Columbia University Press

Filozof de renume în drepturilor animalelor și etică, Gary L. Francione este cunoscut pentru critica adusă legilor și reglementărilor bunăstării animalelor, pentru teoria sa aboliționistă a drepturilor animalelor și pentru promovarea veganismului și non-violenței ca și pietre de temelie ale mișcării aboliționiste. În această carte Francione avansează cea mai radicală teorie a drepturilor animalelor discutată până în prezent. Spre deosebire de Peter Singer, Francione susține că nu putem justifica din punct de vedere moral folosirea animalelor în nici o situație și spre deosebire de Tom Regan teoria lui Francione se aplică tuturor ființelor simțitoare, și nu doar acelora care au abilități cognitive mai sofisticate.

Francione deschide cartea cu un eseu în care explică perspectiva noastră asupra animalelor, atât de-a lungul timpului cât și în prezent, făcând diferența dintre problema folosirii animalelor și cea a tratamentul acestora. Apoi prezintă o teorie a drepturilor animalelor care se concentrează pe nevoia de a acorda tuturor ființelor conștiente dreptul de a nu fi tratate ca proprietate. Recunoșterea de către noi a acestui drept ar necesita oprirea înmulțirii animalelor domestice pentru folosul oamenilor. Francione analizează „schizofrenia noastră morală” față de animale și abilitatea noastră de a privi anumite animale ca pe prieteni dragi, iar pe altele ca mâncare sau haine. Următoarele eseuri explorează schimbările recente din domeniul protecției animalelor și adevărul trist că acestea, nu doar că nu ne-au adus mai aproape de abolirea exploatării animalelor, dar au făcut opinia publică să se simtă mai bine în legătură cu presupusul tratament mai „uman” al animalelor. În alte două eseuri Francione prezintă importanța conștienței considerând-o ca fiind condiția necesară și suficientă pentru a acorda semnificație morală animalelor și explică felul în care statutul animalelor ca și resurse economice ne împiedică să luăm în considerare interesele lor într-o măsură egală. De asemenea discută problema folosirii animalelor în experimente argumentând că necesitatea empirică de a folosi animalele este, în cel mai bun caz, suspectă şi că nicio formă de folosire a animalelor nu poate fi justificată din punct de vedere moral, în nicio circumstanţă. După un alt capitol în care se discută ecofeminismul și etica solicitudinii, Francione concluzionează prin a pune la îndoială raționamentul poziției lui Tom Regan conform căruia moartea reprezintă un rău mai mare pentru oameni decât pentru animale. Continue reading

Foametea la nivel global si adoptarea unui stil de viata vegan

Vaci emaciate de foamete si sete in Kenya

Sursa: World Hunger – Woodstock Farm Sanctuary

Foamete - copii si vaci emaciate in Africa

Foamete – copii si vaci emaciate in Africa

Din totalul populatiei globale de aproximativ 6,8 miliarde de oameni, aproape 1 miliard sunt subnutriti, in timp ce 6 milioane de copii mor de foame in fiecare an. Utilizarea a jumatate din totalul recoltelor de cereale pentru hranirea animalelor crescute pentru carne (1), si nu a oamenilor in mod direct, este nu numai extrem de ineficitenta, dar reprezinta o risipa totala a resurselor naturale, deteriorand totodata terenurile fertile, solul, apa, padurile, combustibilii fosili si mineralele. (2) Cresterea animalelor reprezinta cea mai mare contributie pe care o au oamenii la incalzirea globala (datorita gazelor cu efect de sera) si principala sursa de poluare cu azot a raurilor cu apa dulce. (3) In plus fata de o vasta retea de suferinta umana si de distrugere a ecosistemelor, consumul de carne, lactate si oua provoaca suferinta inutila si moartea a aproximativ 60 de miliarde de animale terestre/an. Aceasta nu este o problema izolata – acesta fiind motivul pentru care ONU indeamna la o schimbare globala spre o dieta vegana, aceasta reprezentand cea mai eficienta metoda de combatere a schimbarilor climatice, a foametei la nivel global si a dezastrelor ecologice (4).  Pentru a putea raspunde nevoilor nutritionale zilnice ale unei populatii ce se extinde rapid, intreaga populatie umana trebuie sa reduca pe cat posibil dependenta sa de produse de origine animala si sa treaca la o dieta bazata pe plante.

Consumul de animale epuizeaza rezervele globale de hrana

Animalele crescute pentru consum utilizeaza o cantitate mai mare din rezervele globale de hrana decat cantitatea de hrana pe care o produc.  80% din recoltele de soia la nivel mondial si 40-50% din recoltele anuale de porumb sunt utilizate pentru hranirea bovinelor, porcinelor, a puilor si a altor animale. (5) Hranirea cu cereale duce la cresterea rapida in greutate, ceea ce permite sacrificarea timpurie a animalelor. Dar hranirea animalelor cu cereale reprezinta o utilizare extrem de ineficienta a hranei:  sunt necesare aproximativ 6 ½kg de cereale comestibile pentru a produce doar 2 kg de carne. (6) Puii hraniti cu soia si porumb pot utiliza doar 20% din proteinele prezente in aceste cereale, ceea ce inseamna ca 80% sunt pur si simplu irosite; in cazul porcilor, 90% din proteinele provenite din cerealele cu care sunt hraniti sunt pierdute. (7)  Mare parte din energia provenita din cereale si alte surse de hrana este consumata de animale pentru a-si alimenta propriul metabolism si pentru a-si dezvolta oasele, cartilagiile, penele, blana si alte componente necomestibile, precum si fecalele (8). Continue reading

Despre violență – de Prof. Gary L. Francione

Dragi colegi:

Din păcate există persoane care se identifică precum iubitori de animale și care susțin că soluția pentru oprirea exploatării animalelor este violența.

Unii dintre ei s-au și angajat în acte de violență împotriva exploatatorilor instituționalizați. Alții incită la acte de violență încurajând „intimidarea” exploatatorilor de animale, amenințându-i pe aceștia cu acte de răzbunare.

Lăsând la o parte aspectul moral/spiritual al violenței, cei care promovează violența sunt foarte confuzi în privința principiilor economice de bază ale exploatării animalelor. Utilizatorii instituționalizați se angajează în exploatarea animalelor pentru că publicul o cere. Utilizatorilor instituționalizați, în majoritate, le este indiferent dacă vând carne sau banane. Își vor investi banii în domeniile care aduc cel mai mare profit. Continue reading